O NĂZUINŢĂ SOCIALĂ NĂSCUTĂ ACUM 84 DE ANI ȘI ÎMPLINITĂ: C.A.R. ZARAND - I.F.N. – DINSPRE TRECUT ÎNSPRE PREZENT

O întoarcere în timp, la conceptul, poate altruist la început, al ajutorului reciproc, este benefică şi necesară, mai ales acum, când stăpâniţi de un egoism de cele mai multe ori nemotivat, uităm să-i fim alături, cu mintea şi cu sufletul, aproapelui nostru.

Cercetând trecutul oraşului nostru, constatăm că aici, la Brad, ajutorul reciproc a reprezentat nu numai o năzuinţă, la vremea apariţiei sale, ci a generat, în mod obiectiv, înfăptuiri sociale.

Aşadar, o privire istorică este binevenită.

Nădejdile de înnoire a vieţii au luat avânt, în străvechiul ţinut al Zarandului, cu o populaţie hotărâtă şi dârză, mai ales după Unirea de la 1 Decembrie 1918, când locuitorii acestor meleaguri trăiau sentimentul unui nou început. Un impuls puternic a fost dat de către conducătorii Societăţii Miniere MICA, după preluarea, în 1920, a exploatărilor aurifere din Brad şi zonă, aceştia înţelegând perfect necesităţile naţional-sociale din acest ţinut. Numai această cunoaştere putea conduce la stabilirea unei doctrine, a unui program şi a metodelor de acţiune socială, pe care, până la naţionalizare, MICA le-a promovat şi aplicat cu remarcabile rezultate şi înfăptuiri.

Interesul a fost concentrat, în special, pe cultura muncii, dar şi pe cultura sănătăţii, cultura minţii şi cultura sufletului. Nimic nu era de neglijat : nici munca în bune condiţii în mină, nici activitatea minerilor în afara acesteia, în propriile familii şi gospodării, cu atât mai mult cu cât o bună parte dintre muncitorii mineri trăiau în satele din zona Brad.

Pornind de la aceste deziderate, probabil după modelul nemţesc al activităţii aşa-zis „cooperative”, conducătorii nemţi ai Societăţii Mica Brad, au susţinut înfiinţarea, la 1 septembrie 1931, a CASEI DE ECONOMIE ŞI ÎMPRUMUT A MUNCITORILOR.

Numărul membrilor, cu toţii lucrători mineri din zona Brad, a fost, la început, deci la 31 decembrie 1931, de 2.308, ajungându-se ca, în 1938, la aceeaşi dată, să fie de 2.829, proporţional cu numărul membrilor crescând şi capitalul depus, care putea fi obligatoriu şi facultativ.

Din situaţiile existente rezultă, cu prisosinţă, rolul social-economic pe care şi l-a propus această Casă de Economie şi Împrumut. Câteva exemple ar fi concludente:

Anul Sold Împrumuturi
1932 lei 289.076 289.076
1933 987.314 2.494.338
1935 3.170.744 7.108.143
1937 7.005.064 11.280.159
1938 9.373.582 13.461.374

Documentele ne dau informaţii şi despre destinaţia sumelor împrumutate. Astfel, aproximativ 48% din aceste sume au fost folosite pentru construcţia de case, gospodării ţărăneşti, reparare-consolidare de locuinţe şi exploatări agricole. 30 % au fost folosite pentru cumpărare de pământ, peste 7 % pentru cumpărarea unor unelte agricole, 7% îmbrăcăminte şi alimente şi 8 % pentru cheltuieli diferite, cum ar fi: boală, sănătate, şcolarizarea copiilor, etc. Se spune că diferenţa, în ceea ce priveşte nivelul de trai, dintre minerii-plugari şi cei care rămăseseră să muncească doar ogorul, era vizibilă, în acele timpuri.

După un an, la 1 august 1932, lua fiinţă şi CASA DE ECONOMIE ŞI ÎMPRUMUT A FUNCŢIONARILOR, care şi-a început activitatea cu 156 membri, pentru ca la sfârşitul anului 1938 , numărul acestora să crească la 181, suma totală acordată ca împrumut în acest interval fiind de 14.098.240 lei. Destinaţia acestor împrumuturi a fost, însă, oarecum diferită de cea a minerilor, şi anume : 36% din bani erau folosiţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă (nevoi casnice, îmbrăcăminte, alimente), 23 % pentru cumpărări de imobile, 19% pentru sănătate şi copii, 15% pentru construcţii, 7 % pentru nevoi de viaţă.

Putem, deci, concluziona, că aceste instituţii reprezentau un mod real de creştere a nivelului de trai al diferitelor categorii sociale care trăiau şi munceau în Brad şi zonă, dar şi un model de solidaritate şi asociere, atât de necesare pentru progresul comun, foarte vizibil ca realizări până în 1948.

După 1948, an al naţionalizării, casele se lichidează, iar membrii acestora şi fondurile rămase se transferă Casei de Ajutor Reciproc de pe lângă Comitetul de Întreprindere Minieră Barza. Conferinţa din 12 octombrie 1954 a noii conduceri hotărăşte înfiinţarea noii case, fapt confirmat şi de către Comitetul Central al Sindicatului Muncitorilor din Industria Metalurgică şi Construcţii de Maşini, prin adresa nr. 3203 din 18 martie 1955, activitatea continuând în acest mod până în anul 1990, când, datorită schimbărilor fundamentale de pe scena politică a ţării, casa îşi schimbă denumirea, devenind CASA DE AJUTOR RECIPROC BARZA. Statisticile ne arată că, la 30 decembrie 1990, numărul salariaţilor Întreprinderii Miniere Barza era de 6.650, din care 6.150 erau membrii ai Casei de Ajutor Reciproc, fondurile sociale fiind în sumă de 79.309.254 lei, în acelaşi an acordându-se împrumuturi de 74.319.380 lei unui număr de 4.513 solicitanţi.

De subliniat că, în toată această perioadă, activitatea casei s-a desfăşurat într-un sediu oarecum impropriu, aparţinând Minei Barza, însă, în anul 1992, la sugestia deosebit de benefică a preşedintelui Uniunii judeţene Hunedoara, domnul Cristinel Petreanu, CAR-Barza începe construcţia unui sediu propriu, pe un teren situat într-o zonă centrală a oraşului Brad, lucrarea finalizându-se la sfârşitul anului 1998. Astfel că, la începutul lunii ianuarie 1999, CAR – Barza îşi transferă activitatea la o nouă adresă, într-un spaţiu nou şi, drept urmare îşi schimbă şi denumirea, devenind CAR Barza-Brad. De reţinut că, la data mutării în noul spaţiu casa număra 3.589 membri şi înregistra fonduri sociale în sumă de 3.546.363 mii lei.

Consecinţa funcţionării într-un imobil spaţios, elegant, central, dotat cu mobilier şi sisteme de calcul moderne, dar şi cu personal calificat, a dus la creşterea numărului de membrii, a fondurilor sociale ale acestora, dar şi a valorii imprumuturilor acordate.

Astfel, în anul 2000, se înregistrau 4398 membri, fonduri sociale de 7.304.432 mii lei, acordându-se 9.515 împrumuturi în valoare de 17.264.679 mii lei.

2006 a fost anul în care mineritul, acea meserie care data de peste două mii de ani în ţinutul nostru, a fost desfiinţat, ca nerentabil în contextul actual al economiei de piaţă, fiind urmat de disponibilizarea salariaţilor din acest sector, adică tocmai aceia care constituiseră baza, majoritatea membrilor CAR Barza-Brad. A urmat înfiinţarea unor alte unităţi economice mici şi mijlocii care au atras forţa de muncă disponibilizată, rămânând alături de noi şi pensionarii, foşti mineri, ceea ce a făcut ca, la 31 decembrie 2006, numărul membrilor să fie de 4.162, cu fonduri sociale de 3.712.025 lei. S-au acordat 4224 împrumuturi în valoare de 6.470.670 lei.

Anul 2006 a fost şi anul în care CAR Barza-Brad devine CAR Municipal Brad. Ceea ce a urmat a venit firesc, şi anume fuziunea, în anul 2008 cu CAR Spital Brad şi cu CAR Învăţământ Brad, pentru ca, în 2010, să se producă şi fuzionarea cu CAR Unificat Brad din oraşul nostru. Drept urmare a acestor fuziuni, a crescut numărul de membrii, la sfârşitul anului 2010 acesta fiind de 6.818, cu fonduri sociale în valoare de 11.889.071 lei, ceea ce a dus şi la gândirea unei strategii de dezvoltare, care a fost adoptată şi este aplicată în continuare. Această strategie a vizat extinderea în teritoriu, prin înfiinţarea unor agenţii, spre a-i scuti pe membrii noştri de deplasările costisitoare la sediul din Brad.

În răstimpul dintre 2010 şi până în prezent, casa a deschis 12 agenţii.

Strategia de extindere aplicată de noi a impus necesitatea schimbării denumirii instituţiei noastre, fapt care s-a produs în luna martie 2014, când conferinţa membrilor noştri a hotărât să ne numim CAR – ZARAND I.F.N.

Sfârşitul anului 2017 ne-a adus o nouă creştere a numărului membrilor noştri, la 10.936, dar şi o creştere a fondurilor sociale ale acestora la suma de 24.776.912 lei, aceşti doi indicatori confirmând încrederea ce ni se acordă şi garantând stabilitatea casei. 2017 a fost şi anul în care s-au aprobat şi acordat 4.371 împrumuturi în valoare de 20.628.200 lei, ceea ce ne face să credem că acestea au determinat acoperirea unor nevoi reale ale membrilor noştri şi familiilor acestora, dar şi încrederea că CAR Zarand I.F.N. gospodăreşte cu chibzuinţă banii încredinţaţi de membrii săi.

Ne place să credem, asemenea celor care au început, în urmă cu 84 de ani această activitate izvorâtă din spiritul de solidaritate şi ajutorare în comun, că o parte măcar, din înfăptuirile ce se vor produce în viitor în viaţa oamenilor din acest vestit ţinut al Zarandului, al cărui nume îl poartă cu demnitate şi casa noastră, vor fi şi rodul muncii noastre.